Identitatea specifică a Anunţiatinelor

Fondatorul însuşi, la un curs de exerciţii spirituale ţinute în anul 1959 le-a enunţat Anunţiatinelor – aşa le-a denumit încă de la început – prin cuvinte pline de zel, specificul profound al misiunii lor în cadrul Familiei Pauline şi al Bisericii:

“De ce vă numiţi Anunţiatine? Are vreun sens acest nume? Nu este întâmplător: Bunavestire este de fapt Întruparea Fiului lui Dumnezeu, momentul în care Maria a spus: “Fie mie după cuvântul Tău”. Este cel mai mare eveniment din istorie, pentru că în acel moment a început răscumpărarea noastră. Este cel mai frumos nume”. (MCS, p.180)

Institutul Maria Ss. Annunziata strâns legat de misterul Întrupării lui Dumnezeu, găseşte în acesta secretul misiunii şi identităţii sale profunde.

Don Alberione sintetizează aceasta în două puncte fundamentale:

1) Fecioria şi maternitatea spirituală: “În aceasta constă semnul iubirii pe care Dumnezeu o are pentru voi”.

Anunţiatinele sunt chemate prin vocaţia lor să fie “Imitatoarele Mariei şi martore ale misterului Întrupării” şi “să-L dăruiască pe Isus Învăţătorul, Calea, Adevărul şi Viaţa, după exmplul Mariei” (Fericitul Alberione).

Viaţa lor este o prelungire a DA-ului Mariei în Biserica de azi.

Faricitul Alberione, asociidu-le marelui mister al Întrupării, a vrut să le încredinţeze inimii Fecioarei Maria a Buneivestiri, ca să înveţe direct de la Ea să trăiască curăţia pentru Împărăţia cerului şi maternitatea spirituală.

2) “Al doilea mare semn de iubire pe care Domnul îl manifestă faţă de voi este acela că puteţi desfăşura orice tip de apostolat posibil, adaptat condiţiei personale”.

Toate tipurile de apostolat ... dar trăiesc cu o inimă de mamă şi cu pasiunea şi zelul Sf. Apóstol Paul.

Anunţiatinele trăiesc în mijlocul lumii, fără a se distinge în exterior cu nimic, dar cu dorinţa în inimă de a fi plămadă care dospeşte şi sare care dă gust realităţii în care se găseşte. Ele acţionează constiente că bunătatea, conserven vieţii, răbdarea şi iubirea sunt modul cel mai eficace de a arăta că Dumnezeu există şi că iubeşte cu intensitatea pe fiecare persoană.

În orice ambient acţionează Anunţiatinele, fie că ocupă postura de responsabilitate, fie că trăiesc în liniştea familială – îngrijind părinţi bolnavi, prin oferirea suferinţelor de pe un pat de spital, sau printr-o muncă umilă şi neînsemnată – oriunde caută să-L ducă pe Isus, Calea, Adevărul şi Viaţa, Ucenicul Învăţător şi singura mântuire a omului.

Dacă au posibilitate şi mijloace, ele folosesc instrumentele cele mai moderne de comunicare pentru a-L anunţa pe Cristos şi Evanghelia sa. Calea cea mai eficace a Anunţiatinei, prin care străbate acolo unde tehnica nu poate ajunge, este însă aceea de a-L anunţa pe Cristos cu o inimă de mamă, cu însăşi inima Mariei, şi să facă cunoscut tuturor drumul cel mai uşor şi mai sigur pentru a ajunge la Isus, pe care însuşi Isus l-a ales pentru a veni la noi: Maica Sa.

Şi cât de des repeta Don Alberione:

“Lumea un ajunge la Cristos pentru că un se apropie îndeajuns de cale, care este Sfânta Maria. Ea este calea cea mai uşoară şi sigură pentru a intra în atmosfera divină şi pentru a fixa viaţa lui Cristos în noi … Aveţi nevoie de Isus? Vi-L dăruieşte Maria!”

Institutul Maria SS. Annunziata este într-adevăr o vocaţie dăruită Bisericii de către Duhul Sfânt.